- zicãtúrã
- s. f., g.-d. art. zicãtúrii; pl. zicãtúri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
zicãtúrã
Look at other dictionaries:
zicătură — ZICĂTÚRĂ, zicături, s.f. 1. Zicătoare (1). 2. (reg.) Cântec, cântare. – Zice + suf. ătură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZICĂTÚRĂ s. v. proverb, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime… … Dicționar Român
proverb — PROVÉRB, proverbe, s.n. 1. Învăţătură morală populară născută din experienţă, exprimată printr o formulă eliptică sugestivă, de obicei metaforică, ritmică sau rimată; zicală, zicătoare, parimie. 2. (Franţuzism) Operă dramatică scurtă, al cărei… … Dicționar Român
zicătoare — ZICĂTOÁRE, zicători, s.f. 1. Frază scurtă, uneori rimată, asemănătoare maximei, prin care poporul exprimă în mod metaforic o constatare de ordin general, filozofic, un principiu etic, o normă de conduită etc.; zicătură, zicală, proverb. 2. (reg.) … Dicționar Român
